Incerc cu disperare sa'mi adun ideile pentru articolul ce il am de scris, dar nu gasesc liniste deloc. In spatele blocului niste copii zbiara ca din gura de sarpe. Am iesit sa'i trimit in alta parte, dar nu, se pare ca nu vor sa plece. Si dintr'o data (poate maturizarea e cea care m'a adus aici), realizez ca vrajitoarea din Hansel si Gretel este inteleasa gresit de toata lumea. Adica...Femeia isi construieste casa visurilor ei, cat de absurda o fi, fiecare cu gusturile lui, iar aia doi mici, vin si incep sa manance din ea. E normal sa'i pedepseasca.
Elegantly Wasted.
Postări
Acum 2 ani
3 comentarii:
saraca vrajitoare... nici nu era planul ei sa construiasca acea casa de turta dulce pentru a-i atrage pe copii si a-i manca apoi....what the fuck....saraca baba canibala...
deci da, copiii is enervanti daca au apucat sa vorbeasca deja. cum invata sa vb, se apuca si sa urle ca de pe-o colina pe alta. grrr.
zmeul...mda, poate cel mai serios om al muncii amintit in vreo scriere de orice fel. sisif pare un pigmeu privit de sus si de piticii colegi de combinatie a clasei in care-l incadram. fat frumos - se spune ca era frumos si atat. clasica situatie in care cel cu bani, castel in centrul imparatiei si murg ultimul nechezat ii sterge de sub nas femeia visurilor oricui, manechin intretinut prin suburbii de bietul salahor...si putem dezvolta. principala concluzie: nu exista bine sau rau, exista puncte de vedere. apoi ar mai fi una: exista copilaria, perioada de trecere si maturitatea. stim cand suntem copii, realizam ca ne-am maturizat, niciodata nu avem clar momentul cand am iesit din poveste si am devenit povestitori. observatori. analisti. critici. blazati. :)
Trimiteți un comentariu